vineri, 26 decembrie 2008
joi, 25 decembrie 2008
Stirii
Deschiderea a fost amanata pentru public pentru ca si restul trofeelor care lipsesc sa fie aduse in vitrine.
Se preconizeaza ca biletul de intrare sa coste aproximativ 30 de lei. Spre comparatie, daca vrei sa vizitezi muzeul Barcelonei, un tur care include muzeul si Camp Nou, costa 17 euro (67,32 lei). In schimb, abonatii clubului catalan au gratuitate.
Alte preturi:
- Stamford Bridge (Chelsea Londra) - 15 lire sterline (muzeu + stadion) = 62,4 lei
- Santiago Bernabeu (Real Madrid) - 15 euro (muzeu + stadion) = 59,4 lei
- Amsterdam Arena (Ajax Amsterdam) - 9 euro (muzeu + stadion) = 35,6 lei
Fondat in anul 1947, Steaua este cel mai galonat club din fotbalul românesc, reusind sa castige 23 de titluri de campioană, 20 de Cupe, 5 Supercupe, o Cupa a Campionilor Europeni si o Supercupa a Europei.
Se preconizeaza ca biletul de intrare sa coste aproximativ 30 de lei. Spre comparatie, daca vrei sa vizitezi muzeul Barcelonei, un tur care include muzeul si Camp Nou, costa 17 euro (67,32 lei). In schimb, abonatii clubului catalan au gratuitate.
Alte preturi:
- Stamford Bridge (Chelsea Londra) - 15 lire sterline (muzeu + stadion) = 62,4 lei
- Santiago Bernabeu (Real Madrid) - 15 euro (muzeu + stadion) = 59,4 lei
- Amsterdam Arena (Ajax Amsterdam) - 9 euro (muzeu + stadion) = 35,6 lei
Fondat in anul 1947, Steaua este cel mai galonat club din fotbalul românesc, reusind sa castige 23 de titluri de campioană, 20 de Cupe, 5 Supercupe, o Cupa a Campionilor Europeni si o Supercupa a Europei.
miercuri, 24 decembrie 2008
Comform regulamentului,Steaua nu poate fi retrogradata
Suporterii Stelei pot răsufla uşuraţi. Chiar dacă echipa lor favorită va ajunge din nou pe masa de judecată la forurile FRF în speţa "Valiza cu bani", nu se va putea lua decizia ca Steaua să fie retrogradată. De ce?
Pentru că Regulamentul actual, aprobat de Adunarea Generală a FRF, demonstrează în mod clar că gruparea din Ghencea va putea fi judecată doar pe baza vechiului regulament, care prevedea cel mult depunctarea între 6 şi 9 puncte.Articolul 5, care se numeşte chiar "Aplicarea în timp", spune clar în ce mod acţionează punctele din noul regulament. "Regulamentul se aplică faptelor săvîrşite după intrarea sa în vigoare, precum şi faptelor săvîrşite anterior dacă prezentul regulament prevede un regim sancţionator mai favorabil pentru făptuitor", este textul din Statutul FRF.Ce spunea vechiul regulament, cel în vigoare la data cînd s-a declanşat scandalul "Valiza"? "Sancţiune cumulativă de: amendă, suspendare pentru persoana în cauză şi depunctarea echipei cu 6-9 puncte".Noul statut: retrogradare în Divizia BCe spune noul regulament, intrat în vigoare în august 2008? Sancţiuni cumulative: penalizare financiară, suspendarea persoanei în cauză şi retrogradarea echipei în eşalonul imediat următor.Cum sancţiunile actuale sînt mai dure, conform Articolului 5, în cazul în care se va redeschide dosarul "Valiza" la comisiile FRF, acestea vor fi nevoite să judece exclusiv pe vechiul regulament
Pentru că Regulamentul actual, aprobat de Adunarea Generală a FRF, demonstrează în mod clar că gruparea din Ghencea va putea fi judecată doar pe baza vechiului regulament, care prevedea cel mult depunctarea între 6 şi 9 puncte.Articolul 5, care se numeşte chiar "Aplicarea în timp", spune clar în ce mod acţionează punctele din noul regulament. "Regulamentul se aplică faptelor săvîrşite după intrarea sa în vigoare, precum şi faptelor săvîrşite anterior dacă prezentul regulament prevede un regim sancţionator mai favorabil pentru făptuitor", este textul din Statutul FRF.Ce spunea vechiul regulament, cel în vigoare la data cînd s-a declanşat scandalul "Valiza"? "Sancţiune cumulativă de: amendă, suspendare pentru persoana în cauză şi depunctarea echipei cu 6-9 puncte".Noul statut: retrogradare în Divizia BCe spune noul regulament, intrat în vigoare în august 2008? Sancţiuni cumulative: penalizare financiară, suspendarea persoanei în cauză şi retrogradarea echipei în eşalonul imediat următor.Cum sancţiunile actuale sînt mai dure, conform Articolului 5, în cazul în care se va redeschide dosarul "Valiza" la comisiile FRF, acestea vor fi nevoite să judece exclusiv pe vechiul regulament
duminică, 21 decembrie 2008
Stirii
Am jucat în România la Steaua, iar Steaua mă vrea din nou. Este o ofertă foarte bună. Nu-mi displace ideea de a evolua în Paraguay, de unde am oferte, dar dacă ar fi să aleg, vreau să joc în România", a spus Pepe Moreno.
Cotidianul Ultima Hora din Paraguay scrie că Pepe Moreno ar putea ajunge la echipa Cerro Porteno. "Nu am discutat cu conducerea clubului Cerro Porteno, probabil au fost discuţii între cluburi. Cerro este unul dintre cele mai mari cluburi din Paraguay, dar am oferte şi din Europa. Diferenţa economică faţă de Europa este foarte mare", a spus Moreno.
Pepe Moreno, în vârstă de 27 de ani, acum la America de Cali, a mai jucat la Steaua în perioada ianuarie-mai 2008, el aparţinând de clubul argentinian Independiente.
Cotidianul Ultima Hora din Paraguay scrie că Pepe Moreno ar putea ajunge la echipa Cerro Porteno. "Nu am discutat cu conducerea clubului Cerro Porteno, probabil au fost discuţii între cluburi. Cerro este unul dintre cele mai mari cluburi din Paraguay, dar am oferte şi din Europa. Diferenţa economică faţă de Europa este foarte mare", a spus Moreno.
Pepe Moreno, în vârstă de 27 de ani, acum la America de Cali, a mai jucat la Steaua în perioada ianuarie-mai 2008, el aparţinând de clubul argentinian Independiente.
Stirii
Steaua a lansat vineri, 12 decembrie, cartea Steaua – Legenda unei echipe de fotbal, ce reprezinta istoria oficiala a clubului ros-albastrilor si este semnata de reputatul jurnalist Catalin Oprisan. La evenimentul organizat in Parcul Operei, fosta locatie a stadionului „Venus”, au fost prezenti, pe langa reprezentantii clubului, mari glorii ale Stelei, cum ar fi Anghel Iordanescu, Tudorel Stoica, Marius Lacatus, Gabi Balint, Gheorghe Constantin, Ion Voinescu, Ilie Savu, Lajos Satmareanu si multi alti fosti mari fotbalisti ai clubului nostru."Steaua, legenda unei echipe de fotbal" contine 400 de pagini full color si un CD gratuit cu 85 de fotografii nepublicate in carte. Lucrarea costa 99 de lei si va fi distribuita la nivel national in reteaua Diverta. De asemenea, aceasta poate fi procurata de la magazinul Stelei, amplasat la tribuna oficiala a stadionului, de la magazinul mobil, care circula prin tara pentru promovarea produselor Stelei, online, prin intermediul site-ului oficial sau din magazinele partenere FCSB din tara.In clipa in care foste glorii iti multumesc, iti ramin putine cuvinte. Pentru a putea sa scrii o asemenea carte, trebuie sa ai istorie. Tin sa precizez ca este prima carte de istorie oficiala a unui club din Romania. Multumesc familiei mele, pentru ca mi-am neglijat fiul de noua luni si sotia, ii multumesc tatalui meu, domnului George Nicolae, care a paginat lucrarea, conducatorilor Stelei si tuturor celor cu care am colaborat in realizarea acestui proiect. Multumesc tuturor jucatorilor Stelei, de la cei cu o singura prezenta in tricoul ros-albastru si pina la Tudorel Stoica, jucatorul cu cele mai multe meciuri la Steaua si nu in ultimul rind, tuturor iubitorilor Stelei, pentru ca, in proportie de 99,9%, aceasta carte este scrisa pentru ei - Catalin OprisanMultumim clubului Steaua si domnului Catalin Oprisan pentru ca a scris aceasta carte. Este istoria clubului, istoria noastra, si sper ca aceasta carte sa fie citita si rascitita de toti iubitorii clubului Steaua. Desi echipa nu traverseaza o perioada fasta, tot ce pot sa spun este ca dupa ploaie va fi si soare - Tudorel StoicaEste foarte greu sa stai intre atitea stele si sa vorbesti numai in citeva secunde despre Steaua, despre istoria si traditia ei. Ii multumesc domnului Oprisan pentru ca ne-a redat viata si ne-a readus in prim-plan prin aceasta carte. Este pacat ca acest eveniment se produce intr-un moment mai nefast al echipei, dar speram cu totii ca aceasta sa aiba un parcurs mai bun in toate competitiile - Anghel IordanescuAm venit in 1954 la Steaua, adus de domnul colonel Ilie Savu si am jucat pina in 1969, dupa care am plecat in Turcia, jucind un an si jumatate alaturi de Ienei. Apoi am fost antrenor secund al lui Pisti Kovacs. Dupa sase luni, acesta a plecat la Ajax si a venit in locul sau Valentin Stanescu. Am jucat 12 ani la echipa nationala, am fost 8 ani capitanul echipei si am acumulat 49 de selectii. Steaua a avut 10 jucatori la titulari la meciul cu Iugoslavia, de la Belgrad si in permanenta aveam 5-6 jucatori la echipa nationala.Mi-a parut foarte bine ca am venit la aceasta echipa care a fost, este si va fi mereu cea mai buna - Gheorghe ConstantinM-a bucurat foarte mult invitatia primita, aceea de a fi martor la acest eveniment. In 1950 am venit in cadrul clubului si antrenorul Ronnay a avut un mare curaj sa ma bage sa apar in finala Cupei Romaniei, contra echipei UTA, pe care am invins-o cu 3-1. A fost de bun augur debutul meu si in 1965 m-am retras de la echipa nationala a Romaniei si de la Steaua, raminind angajat al Centrului de Copii si Juniori al clubului, pe care l-am condus timp de 25 de ani. Le multumesc inca o data celor care reamintesc faptul ca au existat fotbalisti si pe vremuri, desi ar fi trebuit sa isi aduca aminte mai demult - Ion VoinescuEu sint cel mai tinar dintre cei invitati la acest eveniment, pentru ca sint nascut pe 9 ianuarie 1920. Eu am fost primul care a fost chemat de la Deva, de la Hunedoara, in mai 1947, cind mi s-a spus ca se va infiinta Clubul Sportiv al Armatei. Eu le-am zis ca in iunie am nunta, ma casatoresc si nu pot sa vin, dar Generalul care se ocupa de Armata si care a fost unul dintre fondatorii clubului mi-a transmis sa ma insor si a doua zi sa ma prezint cu sotia la datorie. Multi dintre cei care au participat la istoria acestui club au disparut, cum ar fi Gheorghe Popescu, care la 17 ani a debutat in echipa nationala si a fost, apoi, jucator, antrenor si conducator in fotbal. Nu a fost usor cind s-a infiintat ASA. Treptat-treptat, am cistigat prima Cupa si echipa a facut pasul decisiv transformindu-se in CSCA, CCA si mai apoi Steaua. Ii multumesc lui Catalin Oprisan si il felicit pentru faptul ca a realizat aceasta capodopera - Ilie Savu
Stirii
FC Steaua va inaugura marti, 23 decembrie, muzeul oficial al clubului, amplasat la etajul al doilea al tribunei oficiale de la stadionul Steaua. Evenimentul denumit "61 de ani de istorie" va incepe la ora 11:00, iar invitatii vor putea admira, in premiera, Cupa Campionilor Europeni, Super Cupa Europei, alte zeci de trofee, fotografii-document si imagini memorabile (foto) din jocurile de legenda ale ros-albastrilor in cei 61 de ani de existenta a clubului nostru. Dupa conferinta de presa ocazionata de inaugurare, iubitorii Stelei vor putea obtine autografe de la jucatorii Sorin Ghionea si Robinson Zapata.
sâmbătă, 20 decembrie 2008
Date
Creată
7 iunie 1947
Adresa/Contact
Hotel Marriott Grand OfficesBulevardul 13 Septembrie, Nr. 90Sector 5, Bucureşti, RomâniaTel.: +40 (0)21 4034250Fax: +40 (0)21 4034252
Locaţie şi palmares
Divizie
Liga 1
Stadion
Stadionul Ghencea (28.000 locuri)
Palmares
23x Campionatul României20x Cupa României5x Supercupa României1x Cupa Campionilor Europeni1x Supercupa Europei
Internet
Sit web
www.steauafc.com
7 iunie 1947
Adresa/Contact
Hotel Marriott Grand OfficesBulevardul 13 Septembrie, Nr. 90Sector 5, Bucureşti, RomâniaTel.: +40 (0)21 4034250Fax: +40 (0)21 4034252
Locaţie şi palmares
Divizie
Liga 1
Stadion
Stadionul Ghencea (28.000 locuri)
Palmares
23x Campionatul României20x Cupa României5x Supercupa României1x Cupa Campionilor Europeni1x Supercupa Europei
Internet
Sit web
www.steauafc.com
Steaua-Bucuresti
Clubul de fotbal Steaua Bucureşti este un club de fotbal din România. A câştigat cele mai multe campionate şi cupe ale României, şi a fost prima echipă din estul Europei şi singura din România care a câştigat Cupa Campionilor Europeni.
Fondat pe 7 iunie 1947 ca „ASA Bucureşti” (Asociaţia Sportivă a Armatei Bucureşti), clubul şi-a schimbat de mai multe ori numele, până la stabilirea numelui „Steaua” în 1961.
Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut ca şi clubul sportiv al Armatei Române. Cu toate acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul sportiv în 1998. Din acel moment, singurele legături ale clubului de fotbal cu Armata sunt tradiţia istorică şi stadionul Ghencea, care încă este proprietatea Ministerului Apărării Naţionale.Steaua Bucureşti a luat fiinţă pe 7 iunie 1947, la iniţiativa mai multor ofiţeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul Mihail Lascăr, Comandant Suprem al Armatei Regale Române. A primit iniţial denumirea de „Asociaţia Sportivă a Armatei”, devenind ulterior cea mai titrată echipă a României, care deţine în prezent 23 de titluri de campioană a României, 20 de Cupe ale României, 5 Supercupe ale României, o Cupă a Campionilor Europeni şi o Supercupă a Europei.
Clubul a fost format ca o societate sportivă cu şapte secţii, inclusiv de fotbal, antrenat de Coloman Braun-Bogdan. A fost redenumit „CSCA” (Clubul Sportiv Central al Armatei) în 1948, şi CCA (Casa Centrală a Armatei) în 1950. Steaua de astăzi a câştigat primul său titlu de campioană în 1951, sub bagheta fostului locotenent din vremurile naşterii echipei, Gheorghe Popescu I. Din acel an şi până în ediţia 1960-61, CCA a mai cucerit încă 5 titluri de campioană.În 1949, CSCA a câştigat primul ei trofeu, Cupa României, învingând cu 2-1 în finală pe CSU Cluj. Cu numele „CCA”, echipa a intrat în „lumea bună” a fotbalului românesc, câştigând Campionatul României de trei ori la rând, în 1951, 1952 şi 1953, precum şi prima „dublă” Cupă-Campionat din istoria clubului, în 1951.
Anii 1950 au reprezentat prima epocă de glorie a clubului, în care s-a cristalizat faimoasa „echipă de aur”, care uneori era aceeaşi cu Echipa naţională de fotbal a României. 1956 a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lângă câştigarea campionatului, echipa, pe atunci antrenată de Ilie Savu, a întreprins un turneu în Anglia, unde a reuşit rezultate notabile în faţa unor echipe de prestigiu precum Luton Town FC, Arsenal FC, Sheffield Wednesday FC sau Wolverhampton Wanderers FC.
La sfârşitul anului 1961 CCA şi-a schimbat numele în „CSA Steaua Bucureşti”. Motivul a fost prezenţa pe stema clubului a unei stele roşii (ceva obişnuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbată într-o stea galbenă, simbolizând tricolorul românesc. În anii '60 şi '70, Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, 1962 şi 1968, respectiv 1976 şi 1978, câştigându-şi însă renumele de „specialistă a Cupei”. De asemenea în această perioadă, pe 9 aprilie 1974, actualul stadion al Stelei, Stadionul Ghencea, a fost inaugurat într-un meci amical cu OFK Belgrad. Până la acea dată, Steaua îşi jucase meciurile de acasă pe Stadionul Republicii şi pe „23 august”.
Sub conducerea antrenorilor Emeric Jenei şi Anghel Iordănescu (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul 1984-1985, câştigându-l după o pauză de şase ani. A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe Vejle BK, Budapest Honvéd FC, Kuusysi FC şi pe RSC Anderlecht, Steaua a devenit prima echipă din România care a ajuns într-o finală europeană. Pe 7 mai 1986, pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din Sevilla, campioana Spaniei, FC Barcelona, era cotată cu prima şansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0, legendarul portar Helmuth Duckadam a apărat patru penalty-uri la rând, contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, şi singura dintr-o ţară comunistă, care a câştigat trofeul continental suprem. Steaua şi-a trecut în palmares şi o Supercupă a Europei, câştigând în 1987 finala cu Dinamo Kiev, printr-un gol marcat de Gheorghe Hagi.
Contrazicându-i pe cei care considerau câştigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua un fenomen izolat, Steaua a rămas la cel mai înalt nivel în fotbalul european de la sfârşitul anilor '80, ajungând în semifinala CCE în sezonul 1987-88, şi în finala aceleiaşi competiţii în 1989, pierzând însă cu 4-0 în faţa lui AC Milan. Pe lângă aceasta, Steaua a mai câştigat patru titluri naţionale (1985–86, 1986–87, 1987–88, 1988–89) şi patru cupe ale României (1984–85, 1986–87, 1987–88, 1988–89). De asemenea, din iunie 1986 până în septembrie 1989, Steaua a stabilit un record de 104 meciuri fără înfrângere în campionatul intern, doborât la nivel mondial, dar încă valabil pe plan european.
Revoluţia română din 1989 a însemnat trecerea de la o economie complet controlată de către stat la una liberă de piaţă, şi, prin urmare, mulţi dintre jucătorii din echipa anilor '80 s-au transferat la cluburi bogate din Occident. Bazându-se pe noua generaţie de jucători, Steaua a revenit în prim-planul fotbalului românesc, câştigând campionatul de şase ori la rând, între sezoanele 1992-1993 şi 1997-1998, egalând astfel performanţa echipei Chinezul Timişoara, din anii '1920. A câştigat de asemenea trei Cupe ale României, în sezoanele 1995-96, 1996-97 şi 1998-99. Pe plan internaţional, Steaua s-a calificat de trei ori la rând în Liga Campionilor (noul format al Cupei Campionilor Europeni), între 1994-95 şi 1996-97, fiind momentan singura echipă din România care a participat în această competiţie.
În 1998, clubul de fotbal s-a separat de CSA Steaua şi şi-a schimbat definitiv numele în FC Steaua Bucureşti, clubul fiind condus de către omul de afaceri Viorel Păunescu. În acea perioadă, clubul a intrat rapid în datorii.[necesită citare] Lui George Becali, alt afacerist, i-a fost oferită funcţia de vice-preşedinte, cu speranţa că va investi îndeajuns de mulţi bani în club. Becali a ajuns să deţină majoritatea acţiunilor în 2002, transformând compania guvernantă în una publică în 2003. Deşi contestat de către o parte a suporterilor, Becali a introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp şi de fostul preşedinte executiv Mihai Stoica.
Sub conducerea fostei glorii italiene Walter Zenga, Steaua s-a calificat în grupele Cupei UEFA în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după 1993 (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale Cupei Cupelor). Steaua a şi câştigat titlul în 2005, performanţă repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor Oleg Protasov (iulie-decembrie) şi Cosmin Olăroiu (ianuarie-mai). În sezonul 2005-2006 Steaua a reuşit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de Middlesbrough FC, după ce trecuse de Rapid Bucureşti într-un sfert de finală „all-Romanian”. Steaua a câştigat Supercupa României în iulie 2006, trofeul cu numărul 50 din istoria clubului. De asemenea, în sezonul 2006-2007, Steaua s-a calificat în grupele Ligii Campionilor pentru prima dată după 10 ani, performanţă repetată în sezonul următor, după o victorie împotriva echipei BATE Borisov din Belarus.
[modifică] Tradiţie
Steaua a adus în fotbalul românesc jocul spectaculos, în viteză, motiv pentru care în deceniul al nouălea al secolului trecut - jucătorii roş-albaştri au fost supranumiţi "viteziştii". Prima perioadă de glorie a Stelei au fost anii '50, cu „echipa de aur” care îi cuprindea, printre alţii, pe Apolzan, Ienei, Alecsandrescu, şi care a câştigat de cinci ori Divizia A, şi de patru ori Cupa României. Steaua a dat marea echipă a sfârşitului anilor '80, care a câştigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni, şi care a evoluat în următorii trei ani la cel mai înalt nivel în Europa, jucând încă o semifinală şi o finală de Cupa Campionilor Europeni. Steaua deceniului al zecelea a câştigat de 6 ori consecutiv Divizia A şi a participat de trei ori la rând în Liga Campionilor.
După 1990, Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câştigand alte 8 titluri de campioană şi reprezentând an de an cu succes România în competiţiile europene. A avut trei participări consecutive în Liga Campionilor, a fost sfert-finalistă a Cupei Cupelor în 1993, şi a atins optimile de finală ale Cupei UEFA în 2005 şi semifinala aceleiaşi cupe în 2006.
În sezonul 2006-2007, Steaua a reuşit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind singura echipă de club din România care a evoluat în această competiţie. A terminat pe locul 3, sub Olympique Lyon şi Real Madrid, dar peste Dinamo Kiev, dupa 4-1 şi 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 şi 1-1 cu Lyon şi 1-4 şi 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru şaisprezecimile Cupei UEFA, unde a fost eliminată de deţinătoarea trofeului, FC Sevilla, dupa 0-2 şi 0-1. Performanţa calificării în grupele Champions League a fost repetată în sezoanele 2007-2008 şi 2008-2009.[1]
[modifică] Jucători remarcabili
De-a lungul timpului, mari fotbalişti ai României, iar, după Revoluţie, şi unii fotbalişti străini de valoare, au jucat la Steaua. Jucători ca Anghel Iordănescu, Marcel Răducanu, Marius Lăcătuş sau Gheorghe Hagi sunt printre cei mai respectaţi de suporterii acestei echipe.
Portari
Fundaşi
Mijlocaşi
Atacanţi
Ilie Savu
Costică Toma
Ion Voinescu ('50)
Vasile Iordache ('71)
Dumitru Moraru
Helmuth Duckadam
Dumitru Stângaciu ('84)
Silviu Lung ('88)
Bogdan Stelea
Vasili Hamutovski ('03)
Alexandru Apolzan ('49)
Vasile Zavoda ('51)
Emeric Jenei ('57)
Lajos Sătmăreanu
Ştefan Sameş
Teodor Anghelini
Ştefan Iovan ('81)
Miodrag Belodedici ('83)
Adrian Bumbescu ('85)
Ilie Bărbulescu
Nicolae Ungureanu
Dan Petrescu ('85)
Gheorghe Popescu
Anton Doboş
Daniel Prodan
Iulian Filipescu ('92)
George Ogăraru ('98)
Sorin Ghionea ('02)
Dorin Goian ('04)
Petre Marin
Iosif Petschovschi ('52)
Ştefan Onisie
Tiberiu Bone
Cornel Cacoveanu
Sorin Avram
Liţă Dumitru
Anghel Iordănescu ('68)
Tudorel Stoica
Ladislau Bölöni ('84)
Mihail Majearu
Gabi Balint
Gheorghe Hagi ('87)
Iosif Rotariu
Ilie Dumitrescu ('87)
Basarab Panduru
Constantin Gâlcă
Laurenţiu Roşu
Dennis Şerban
Cătălin Munteanu
Eugen Trică ('98)
Sorin Paraschiv ('99)
Mirel Matei Rădoi ('00)
Dorinel Munteanu ('03)
Bănel Nicoliţă ('05)
Francisc Zavoda ('50)
Gheorghe Constantin ('54)
Nicolae Tătaru
Florea Voinea (fotbalist)
Ion Alecsandrescu
Gheorghe Tătaru
Marcel Răducanu
Marius Lăcătuş ('83)
Victor Piţurcă
Adrian Ilie ('93)
Ion Vlădoiu
Claudiu Răducanu
Nicolae Dică ('04)
Adrian Neaga
Valentin Badea ('06)
[modifică] Suporteri
Ghencea
Înfiinţat în 1995, grupul „Armata Ultra” s-a divizat în mai multe grupuri de suporteri care există şi astăzi. Printre acestea se numără „Titan Boys”, „Ultras”, „Tineretului Korp”, „Skins Berceni”, „Nucleo”, „Insurgenţii”, sau mai noile grupuri „Stil Ostil” sau „Vacarm”, „Tradizione”, „Armata 47 Vest”.
În deplasările din alte ţări, suporterii vin la acel meci în număr de cel puţin 100-200. Numărul lor a crescut de la an la an ajungându-se la câteva mii în ultimele sezoane. De exemplu la ultimele deplasări efectuate în Spania, Steaua a fost susţinută de un număr record de suporteri, beneficiind şi de aportul diasporei româneşti din Peninsula Iberică. La partida de la Madrid, împotriva Realului, în noiembrie 2006, peste 15.000 de suporteri ai roş-albaştrilor au luat loc în tribunele stadionului "Santiago Bernabeu".
[modifică] Recorduri
Vezi şi: Statisticile Stelei
„Pedigree”-ul Stelei este arhicunoscut pentru iubitorii de fotbal din România. Cu nu mai puţin de 60 de sezoane petrecute în Liga 1, este una dintre cele trei echipe româneşti care au jucat doar în prima ligă română, alături de FC Dinamo Bucureşti (59 de sezoane) şi FCU Politehnica Ştiinţa Timişoara (6 sezoane). În acelaşi timp, Steaua este deţinătoarea recordului actual de campionate naţionale (23), cupe naţionale (20) şi supercupe naţionale (5). Între 1993 şi 1998, cele şase titluri câştigate la rând au egalat recordul stabilit de Chinezul Timişoara în anii 1920. Pe plan internaţional, este singura echipă din România care a câştigat o cupă europeană (Cupa Campionilor Europeni în 1986 şi Supercupa Europei în 1987), sau care s-a calificat într-o finală UEFA (Cupa Campionilor Europeni în 1986, respectiv 1989).
Timp de 3 ani şi 3 luni (iunie 1986 - septembrie 1989), Steaua a strâns 104 meciuri fără înfrângere în campionat, stabilind pe atunci un record mondial (în prezent depăşit), şi un record european care încă nu a fost doborât. De asemenea în liga naţională, Steaua a strâns 112 meciuri fără înfrângere acasă, între noiembrie 1989 şi august 1996. Seria de 17 victorii consecutive în campionat a fost egalată doar de Dinamo.
Tudorel Stoica este jucătorul cu cele mai multe prezenţe pentru Steaua în Liga 1, un record dificil de doborât. Golgheterul „all-time” al Stelei în campionat este Anghel Iordănescu, cu 146 de goluri înscrise. Alte recorduri au fost stabilite de foşti jucători precum Dorinel Munteanu (cele mai multe selecţii în echipa naţională - 131) sau de Gheorghe Hagi (cele mai multe goluri pentru echipa naţională - 35; de asemenea cele mai multe prezenţe ale unui jucător român în cupele europene - 93). La vremea respectivă, transferul lui Hagi a stabilit recordul pentru suma de transfer din liga internă către un club străin, cu 4.300.000 de dolari plătiţi de Real Madrid CF Stelei în 1990.
Cupa Campionilor Europeni: 1
1985/1986 - 7 mai 1986 - Steaua Bucureşti vs. FC Barcelona - 2-0 - Stadionul Sánchez Pizjuán, Sevilla
Finalista Cupei Campionilor Europeni: 1
1988/1989 - AC Milan vs. Steaua Bucureşti - 4-0 - Stadionul Camp Nou, Barcelona
Semifinalista Cupei Campionilor Europeni: 1
1986/1987 - Steaua Bucureşti vs. Sport Lisboa e Benfica - 0-0, 0-2
Semifinalista Cupei UEFA:1
2005/2006 - Steaua Bucuresti vs. Middlesbrough - 1-0,2-4
Supercupa Europei: 1
1985/1986 - Steaua Bucureşti vs. Dinamo Kiev - 1-0 - Stadionul Stade Louis II, Monaco
Finalista Cupei Intercontinentale: 1
1985/1986 - Steaua Bucureşti vs. River Plate - 0-1 - Stadionul National Stadium, Tokyo
Liga 1: 23
1951/1952; 1952/1953; 1953/1954; 1956/1957; 1959/1960; 1960/1961; 1967/1968; 1975/1976; 1977/1978; 1984/1985; 1985/1986; 1986/1987; 1987/1988; 1988/1989; 1992/1993; 1993/1994; 1994/1995; 1995/1996; 1996/1997; 1997/1998; 2000/2001; 2004/2005; 2005/2006
Cupa României: 20
1948/1949; 1950/1951; 1951/1952; 1952/1953; 1955/1956; 1961/1962; 1965/1966; 1966/1967; 1968/1969; 1969/1970; 1970/1971;1975/1976; 1978/1979; 1984/1985; 1986/1987; 1988/1989; 1991/1992; 1995/1996; 1996/1997; 1998/1999;
Supercupa României: 5
1993/1994; 1994/1995; 1997/1998; 2000/2001; 2005/2006
[modifică] Lotul actual de jucători (2008-2009)
Nr.
Poziţie
Jucător
1
P
Robinson Zapata
2
F
George Ogăraru
3
F
Dorin Goian
4
F
Paweł Golański
5
F
Ionuţ Rada
6
F
Mirel Rădoi cǎpitan
7
M
János Székely
8
M
Ovidiu Petre
9
M
Antonio Semedo
10
M
Dayro Moreno
11
A
Athuro
12
P
Cornel Cernea
13
F
Ifeanyi Emeghara
14
M
Juan Carlos Toja
Nr.
Poziţie
Jucător
16
M
Bănel Nicoliţă
17
F
Eugen Baciu
18
F
Petre Marin
19
F
Andrei Ionescu
20
M
Florin Lovin
21
M
Răzvan Ochiroşii
23
M
Mihǎiţǎ Pleşan
24
F
Sorin Ghionea
25
A
Adrian Neaga
26
M
Abel Moreno
28
A
Bogdan Stancu
30
M
Tiago Gomes
35
A
Pantelis Kapetanos
82
P
Cosmin Vâtcă
[modifică] Ierarhie căpitani
Mirel Rădoi
Sorin Ghionea
Petre Marin
Dorin Goian
Adrian Neaga
Ovidiu Petre
[modifică] Antrenori
Antrenor principal - Dorinel Munteanu1
Antrenori secunzi - Massimo Pedrazzini11Mihai Teja 1Zoltan Iasko
Preparator fizic - Radu Paligora
[modifică] Stemă
ASA Bucureşti a fost fondat de către Armata Regală pe 7 iunie 1947, şi pe atunci echipa nu avea nicio stemă oficială.
Cum comuniştii au preluat complet controlul în ţară pe 30 decembrie 1947, Armata Regală a fost transformată în Armata Poporului, şi în mod automat şi ASA. Inspirat de Armata Roşie, noul Minister al Apărării a decis să creeze o stemă pentru club, consistând dintr-o stea roşie inscripţionată „A” (simbolul Armatei Roşii), pe un disc albastru, precum şi să schimbe numele în „CSCA”.
Doi ani mai târziu, schimbarea numelui în CCA a adus cu ea şi o nouă stemă, consistând din aceeaşi stea roşie, inscripţionată „CCA”, şi înconjurată de o cunună de lauri. Omniprezentul motiv al stelei pe stemă s-a materializat şi în schimbarea numelui clubului, în Steaua, din 1961. S-a optat pentru o stemă care, cu un nou design, rămâne simbolul clubului până în ziua de azi : fondalul dungat roş-albastru, cu o stea de aur în mijloc, reprezentând tricolorul românesc. Forma stemei a fost regândită în 1974, când echipa s-a mutat pe Stadionul Ghencea.
În urma Revoluţiei române din 1989, Armata a decis să rupă orice legătură cu defunctul regim comunist, astfel încât, în 1991, CSA Steaua şi-a schimbat stema pentru ultima oară, reprezentând un vultur prezent şi pe stema Ministerului Apărării, dar şi a României. Cum în 1998 a apărut FC Steaua, clubul a adăugat două stele galbene deasupra stemei, reprezentând cele 20 de titluri de campioană a României câştigate de echipă.
2003 a fost anul ultimei schimbări a stemei, decisă de noul Consiliu de Administraţie condus de George Becali, în realitate o revenire la varianta din perioada 1974-1991, cu cele două stele prezente deasupra.
Logo CCA
CSA Steaua-Bucuresti2-1- da.png
Logo CSA
Logo vechi
Logo vechi
[modifică] Culori
În timpul primului ei sezon, 1947–48, Steaua a purtat tricouri roş-galbene, cu şorţuri albastre, pentru a simboliza culorile steagului tricolor. Începând cu sezonul următor, odată cu schimbarea identităţii Armatei Române, s-a renunţat treptat la galben, astfel încât culorile oficiale au rămas, până în ziua de astăzi, roşu şi albastru.
Steaua nu a avut niciodată un echipament standard. Cu toate acestea, cea mai folosită combinaţie de-a lungul timpului a fost tricouri roşii, şorţuri albastre şi jambiere roşii. Alte variante au inclus roşu complet, albastru complet, dar şi tricouri în dungi roş-albastre, în anii '1960 şi '1970. Alte culori au fost folosite foarte rar. Excepţii au fost finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, în care Steaua a purtat, pentru prima şi singura dată în istoria sa, un echipament alb complet, precum şi echipamentul folosit în deplasare în sezonul 1999-00 (galben şi roşu), precum şi a treia opţiune de echipament din sezonul 2005-2006 (galben şi negru).
Echipamentul folosit acasă în sezonul 2007-08, acelaşi ca şi cel din sezonul precedent, consistă din tricouri cu dungi verticale roşii şi albastre, şorţuri şi jambiere roşii, în timp ce echipamentul din deplasare este albastru-complet. Se folosesc de asemenea şi alte combinaţii ale acestor culori.
În prezent echipamentul Stelei este produs de Nike, cu care Steaua a semnat un contract în 2002, după un lung parteneriat cu Adidas. În prezent pe tricouri nu apare numele nici unui sponsor. Cu toate acestea, în 1988, Steaua a fost prima echipă de fotbal din România comunistă care a purtat pe tricou numele unei companii occidentale, anume Ford. După aceea au urmat alţi sponsori : Castrol, Philips, CBS, Bancorex (iniţial BRCE), Dialog (astăzi Orange), BCR şi RAFO.
Fondat pe 7 iunie 1947 ca „ASA Bucureşti” (Asociaţia Sportivă a Armatei Bucureşti), clubul şi-a schimbat de mai multe ori numele, până la stabilirea numelui „Steaua” în 1961.
Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut ca şi clubul sportiv al Armatei Române. Cu toate acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul sportiv în 1998. Din acel moment, singurele legături ale clubului de fotbal cu Armata sunt tradiţia istorică şi stadionul Ghencea, care încă este proprietatea Ministerului Apărării Naţionale.Steaua Bucureşti a luat fiinţă pe 7 iunie 1947, la iniţiativa mai multor ofiţeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul Mihail Lascăr, Comandant Suprem al Armatei Regale Române. A primit iniţial denumirea de „Asociaţia Sportivă a Armatei”, devenind ulterior cea mai titrată echipă a României, care deţine în prezent 23 de titluri de campioană a României, 20 de Cupe ale României, 5 Supercupe ale României, o Cupă a Campionilor Europeni şi o Supercupă a Europei.
Clubul a fost format ca o societate sportivă cu şapte secţii, inclusiv de fotbal, antrenat de Coloman Braun-Bogdan. A fost redenumit „CSCA” (Clubul Sportiv Central al Armatei) în 1948, şi CCA (Casa Centrală a Armatei) în 1950. Steaua de astăzi a câştigat primul său titlu de campioană în 1951, sub bagheta fostului locotenent din vremurile naşterii echipei, Gheorghe Popescu I. Din acel an şi până în ediţia 1960-61, CCA a mai cucerit încă 5 titluri de campioană.În 1949, CSCA a câştigat primul ei trofeu, Cupa României, învingând cu 2-1 în finală pe CSU Cluj. Cu numele „CCA”, echipa a intrat în „lumea bună” a fotbalului românesc, câştigând Campionatul României de trei ori la rând, în 1951, 1952 şi 1953, precum şi prima „dublă” Cupă-Campionat din istoria clubului, în 1951.
Anii 1950 au reprezentat prima epocă de glorie a clubului, în care s-a cristalizat faimoasa „echipă de aur”, care uneori era aceeaşi cu Echipa naţională de fotbal a României. 1956 a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lângă câştigarea campionatului, echipa, pe atunci antrenată de Ilie Savu, a întreprins un turneu în Anglia, unde a reuşit rezultate notabile în faţa unor echipe de prestigiu precum Luton Town FC, Arsenal FC, Sheffield Wednesday FC sau Wolverhampton Wanderers FC.
La sfârşitul anului 1961 CCA şi-a schimbat numele în „CSA Steaua Bucureşti”. Motivul a fost prezenţa pe stema clubului a unei stele roşii (ceva obişnuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbată într-o stea galbenă, simbolizând tricolorul românesc. În anii '60 şi '70, Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, 1962 şi 1968, respectiv 1976 şi 1978, câştigându-şi însă renumele de „specialistă a Cupei”. De asemenea în această perioadă, pe 9 aprilie 1974, actualul stadion al Stelei, Stadionul Ghencea, a fost inaugurat într-un meci amical cu OFK Belgrad. Până la acea dată, Steaua îşi jucase meciurile de acasă pe Stadionul Republicii şi pe „23 august”.
Sub conducerea antrenorilor Emeric Jenei şi Anghel Iordănescu (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul 1984-1985, câştigându-l după o pauză de şase ani. A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe Vejle BK, Budapest Honvéd FC, Kuusysi FC şi pe RSC Anderlecht, Steaua a devenit prima echipă din România care a ajuns într-o finală europeană. Pe 7 mai 1986, pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din Sevilla, campioana Spaniei, FC Barcelona, era cotată cu prima şansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0, legendarul portar Helmuth Duckadam a apărat patru penalty-uri la rând, contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, şi singura dintr-o ţară comunistă, care a câştigat trofeul continental suprem. Steaua şi-a trecut în palmares şi o Supercupă a Europei, câştigând în 1987 finala cu Dinamo Kiev, printr-un gol marcat de Gheorghe Hagi.
Contrazicându-i pe cei care considerau câştigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua un fenomen izolat, Steaua a rămas la cel mai înalt nivel în fotbalul european de la sfârşitul anilor '80, ajungând în semifinala CCE în sezonul 1987-88, şi în finala aceleiaşi competiţii în 1989, pierzând însă cu 4-0 în faţa lui AC Milan. Pe lângă aceasta, Steaua a mai câştigat patru titluri naţionale (1985–86, 1986–87, 1987–88, 1988–89) şi patru cupe ale României (1984–85, 1986–87, 1987–88, 1988–89). De asemenea, din iunie 1986 până în septembrie 1989, Steaua a stabilit un record de 104 meciuri fără înfrângere în campionatul intern, doborât la nivel mondial, dar încă valabil pe plan european.
Revoluţia română din 1989 a însemnat trecerea de la o economie complet controlată de către stat la una liberă de piaţă, şi, prin urmare, mulţi dintre jucătorii din echipa anilor '80 s-au transferat la cluburi bogate din Occident. Bazându-se pe noua generaţie de jucători, Steaua a revenit în prim-planul fotbalului românesc, câştigând campionatul de şase ori la rând, între sezoanele 1992-1993 şi 1997-1998, egalând astfel performanţa echipei Chinezul Timişoara, din anii '1920. A câştigat de asemenea trei Cupe ale României, în sezoanele 1995-96, 1996-97 şi 1998-99. Pe plan internaţional, Steaua s-a calificat de trei ori la rând în Liga Campionilor (noul format al Cupei Campionilor Europeni), între 1994-95 şi 1996-97, fiind momentan singura echipă din România care a participat în această competiţie.
În 1998, clubul de fotbal s-a separat de CSA Steaua şi şi-a schimbat definitiv numele în FC Steaua Bucureşti, clubul fiind condus de către omul de afaceri Viorel Păunescu. În acea perioadă, clubul a intrat rapid în datorii.[necesită citare] Lui George Becali, alt afacerist, i-a fost oferită funcţia de vice-preşedinte, cu speranţa că va investi îndeajuns de mulţi bani în club. Becali a ajuns să deţină majoritatea acţiunilor în 2002, transformând compania guvernantă în una publică în 2003. Deşi contestat de către o parte a suporterilor, Becali a introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp şi de fostul preşedinte executiv Mihai Stoica.
Sub conducerea fostei glorii italiene Walter Zenga, Steaua s-a calificat în grupele Cupei UEFA în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după 1993 (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale Cupei Cupelor). Steaua a şi câştigat titlul în 2005, performanţă repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor Oleg Protasov (iulie-decembrie) şi Cosmin Olăroiu (ianuarie-mai). În sezonul 2005-2006 Steaua a reuşit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de Middlesbrough FC, după ce trecuse de Rapid Bucureşti într-un sfert de finală „all-Romanian”. Steaua a câştigat Supercupa României în iulie 2006, trofeul cu numărul 50 din istoria clubului. De asemenea, în sezonul 2006-2007, Steaua s-a calificat în grupele Ligii Campionilor pentru prima dată după 10 ani, performanţă repetată în sezonul următor, după o victorie împotriva echipei BATE Borisov din Belarus.
[modifică] Tradiţie
Steaua a adus în fotbalul românesc jocul spectaculos, în viteză, motiv pentru care în deceniul al nouălea al secolului trecut - jucătorii roş-albaştri au fost supranumiţi "viteziştii". Prima perioadă de glorie a Stelei au fost anii '50, cu „echipa de aur” care îi cuprindea, printre alţii, pe Apolzan, Ienei, Alecsandrescu, şi care a câştigat de cinci ori Divizia A, şi de patru ori Cupa României. Steaua a dat marea echipă a sfârşitului anilor '80, care a câştigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni, şi care a evoluat în următorii trei ani la cel mai înalt nivel în Europa, jucând încă o semifinală şi o finală de Cupa Campionilor Europeni. Steaua deceniului al zecelea a câştigat de 6 ori consecutiv Divizia A şi a participat de trei ori la rând în Liga Campionilor.
După 1990, Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câştigand alte 8 titluri de campioană şi reprezentând an de an cu succes România în competiţiile europene. A avut trei participări consecutive în Liga Campionilor, a fost sfert-finalistă a Cupei Cupelor în 1993, şi a atins optimile de finală ale Cupei UEFA în 2005 şi semifinala aceleiaşi cupe în 2006.
În sezonul 2006-2007, Steaua a reuşit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind singura echipă de club din România care a evoluat în această competiţie. A terminat pe locul 3, sub Olympique Lyon şi Real Madrid, dar peste Dinamo Kiev, dupa 4-1 şi 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 şi 1-1 cu Lyon şi 1-4 şi 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru şaisprezecimile Cupei UEFA, unde a fost eliminată de deţinătoarea trofeului, FC Sevilla, dupa 0-2 şi 0-1. Performanţa calificării în grupele Champions League a fost repetată în sezoanele 2007-2008 şi 2008-2009.[1]
[modifică] Jucători remarcabili
De-a lungul timpului, mari fotbalişti ai României, iar, după Revoluţie, şi unii fotbalişti străini de valoare, au jucat la Steaua. Jucători ca Anghel Iordănescu, Marcel Răducanu, Marius Lăcătuş sau Gheorghe Hagi sunt printre cei mai respectaţi de suporterii acestei echipe.
Portari
Fundaşi
Mijlocaşi
Atacanţi
Ilie Savu
Costică Toma
Ion Voinescu ('50)
Vasile Iordache ('71)
Dumitru Moraru
Helmuth Duckadam
Dumitru Stângaciu ('84)
Silviu Lung ('88)
Bogdan Stelea
Vasili Hamutovski ('03)
Alexandru Apolzan ('49)
Vasile Zavoda ('51)
Emeric Jenei ('57)
Lajos Sătmăreanu
Ştefan Sameş
Teodor Anghelini
Ştefan Iovan ('81)
Miodrag Belodedici ('83)
Adrian Bumbescu ('85)
Ilie Bărbulescu
Nicolae Ungureanu
Dan Petrescu ('85)
Gheorghe Popescu
Anton Doboş
Daniel Prodan
Iulian Filipescu ('92)
George Ogăraru ('98)
Sorin Ghionea ('02)
Dorin Goian ('04)
Petre Marin
Iosif Petschovschi ('52)
Ştefan Onisie
Tiberiu Bone
Cornel Cacoveanu
Sorin Avram
Liţă Dumitru
Anghel Iordănescu ('68)
Tudorel Stoica
Ladislau Bölöni ('84)
Mihail Majearu
Gabi Balint
Gheorghe Hagi ('87)
Iosif Rotariu
Ilie Dumitrescu ('87)
Basarab Panduru
Constantin Gâlcă
Laurenţiu Roşu
Dennis Şerban
Cătălin Munteanu
Eugen Trică ('98)
Sorin Paraschiv ('99)
Mirel Matei Rădoi ('00)
Dorinel Munteanu ('03)
Bănel Nicoliţă ('05)
Francisc Zavoda ('50)
Gheorghe Constantin ('54)
Nicolae Tătaru
Florea Voinea (fotbalist)
Ion Alecsandrescu
Gheorghe Tătaru
Marcel Răducanu
Marius Lăcătuş ('83)
Victor Piţurcă
Adrian Ilie ('93)
Ion Vlădoiu
Claudiu Răducanu
Nicolae Dică ('04)
Adrian Neaga
Valentin Badea ('06)
[modifică] Suporteri
Ghencea
Înfiinţat în 1995, grupul „Armata Ultra” s-a divizat în mai multe grupuri de suporteri care există şi astăzi. Printre acestea se numără „Titan Boys”, „Ultras”, „Tineretului Korp”, „Skins Berceni”, „Nucleo”, „Insurgenţii”, sau mai noile grupuri „Stil Ostil” sau „Vacarm”, „Tradizione”, „Armata 47 Vest”.
În deplasările din alte ţări, suporterii vin la acel meci în număr de cel puţin 100-200. Numărul lor a crescut de la an la an ajungându-se la câteva mii în ultimele sezoane. De exemplu la ultimele deplasări efectuate în Spania, Steaua a fost susţinută de un număr record de suporteri, beneficiind şi de aportul diasporei româneşti din Peninsula Iberică. La partida de la Madrid, împotriva Realului, în noiembrie 2006, peste 15.000 de suporteri ai roş-albaştrilor au luat loc în tribunele stadionului "Santiago Bernabeu".
[modifică] Recorduri
Vezi şi: Statisticile Stelei
„Pedigree”-ul Stelei este arhicunoscut pentru iubitorii de fotbal din România. Cu nu mai puţin de 60 de sezoane petrecute în Liga 1, este una dintre cele trei echipe româneşti care au jucat doar în prima ligă română, alături de FC Dinamo Bucureşti (59 de sezoane) şi FCU Politehnica Ştiinţa Timişoara (6 sezoane). În acelaşi timp, Steaua este deţinătoarea recordului actual de campionate naţionale (23), cupe naţionale (20) şi supercupe naţionale (5). Între 1993 şi 1998, cele şase titluri câştigate la rând au egalat recordul stabilit de Chinezul Timişoara în anii 1920. Pe plan internaţional, este singura echipă din România care a câştigat o cupă europeană (Cupa Campionilor Europeni în 1986 şi Supercupa Europei în 1987), sau care s-a calificat într-o finală UEFA (Cupa Campionilor Europeni în 1986, respectiv 1989).
Timp de 3 ani şi 3 luni (iunie 1986 - septembrie 1989), Steaua a strâns 104 meciuri fără înfrângere în campionat, stabilind pe atunci un record mondial (în prezent depăşit), şi un record european care încă nu a fost doborât. De asemenea în liga naţională, Steaua a strâns 112 meciuri fără înfrângere acasă, între noiembrie 1989 şi august 1996. Seria de 17 victorii consecutive în campionat a fost egalată doar de Dinamo.
Tudorel Stoica este jucătorul cu cele mai multe prezenţe pentru Steaua în Liga 1, un record dificil de doborât. Golgheterul „all-time” al Stelei în campionat este Anghel Iordănescu, cu 146 de goluri înscrise. Alte recorduri au fost stabilite de foşti jucători precum Dorinel Munteanu (cele mai multe selecţii în echipa naţională - 131) sau de Gheorghe Hagi (cele mai multe goluri pentru echipa naţională - 35; de asemenea cele mai multe prezenţe ale unui jucător român în cupele europene - 93). La vremea respectivă, transferul lui Hagi a stabilit recordul pentru suma de transfer din liga internă către un club străin, cu 4.300.000 de dolari plătiţi de Real Madrid CF Stelei în 1990.
Cupa Campionilor Europeni: 1
1985/1986 - 7 mai 1986 - Steaua Bucureşti vs. FC Barcelona - 2-0 - Stadionul Sánchez Pizjuán, Sevilla
Finalista Cupei Campionilor Europeni: 1
1988/1989 - AC Milan vs. Steaua Bucureşti - 4-0 - Stadionul Camp Nou, Barcelona
Semifinalista Cupei Campionilor Europeni: 1
1986/1987 - Steaua Bucureşti vs. Sport Lisboa e Benfica - 0-0, 0-2
Semifinalista Cupei UEFA:1
2005/2006 - Steaua Bucuresti vs. Middlesbrough - 1-0,2-4
Supercupa Europei: 1
1985/1986 - Steaua Bucureşti vs. Dinamo Kiev - 1-0 - Stadionul Stade Louis II, Monaco
Finalista Cupei Intercontinentale: 1
1985/1986 - Steaua Bucureşti vs. River Plate - 0-1 - Stadionul National Stadium, Tokyo
Liga 1: 23
1951/1952; 1952/1953; 1953/1954; 1956/1957; 1959/1960; 1960/1961; 1967/1968; 1975/1976; 1977/1978; 1984/1985; 1985/1986; 1986/1987; 1987/1988; 1988/1989; 1992/1993; 1993/1994; 1994/1995; 1995/1996; 1996/1997; 1997/1998; 2000/2001; 2004/2005; 2005/2006
Cupa României: 20
1948/1949; 1950/1951; 1951/1952; 1952/1953; 1955/1956; 1961/1962; 1965/1966; 1966/1967; 1968/1969; 1969/1970; 1970/1971;1975/1976; 1978/1979; 1984/1985; 1986/1987; 1988/1989; 1991/1992; 1995/1996; 1996/1997; 1998/1999;
Supercupa României: 5
1993/1994; 1994/1995; 1997/1998; 2000/2001; 2005/2006
[modifică] Lotul actual de jucători (2008-2009)
Nr.
Poziţie
Jucător
1
P
Robinson Zapata
2
F
George Ogăraru
3
F
Dorin Goian
4
F
Paweł Golański
5
F
Ionuţ Rada
6
F
Mirel Rădoi cǎpitan
7
M
János Székely
8
M
Ovidiu Petre
9
M
Antonio Semedo
10
M
Dayro Moreno
11
A
Athuro
12
P
Cornel Cernea
13
F
Ifeanyi Emeghara
14
M
Juan Carlos Toja
Nr.
Poziţie
Jucător
16
M
Bănel Nicoliţă
17
F
Eugen Baciu
18
F
Petre Marin
19
F
Andrei Ionescu
20
M
Florin Lovin
21
M
Răzvan Ochiroşii
23
M
Mihǎiţǎ Pleşan
24
F
Sorin Ghionea
25
A
Adrian Neaga
26
M
Abel Moreno
28
A
Bogdan Stancu
30
M
Tiago Gomes
35
A
Pantelis Kapetanos
82
P
Cosmin Vâtcă
[modifică] Ierarhie căpitani
Mirel Rădoi
Sorin Ghionea
Petre Marin
Dorin Goian
Adrian Neaga
Ovidiu Petre
[modifică] Antrenori
Antrenor principal - Dorinel Munteanu1
Antrenori secunzi - Massimo Pedrazzini11Mihai Teja 1Zoltan Iasko
Preparator fizic - Radu Paligora
[modifică] Stemă
ASA Bucureşti a fost fondat de către Armata Regală pe 7 iunie 1947, şi pe atunci echipa nu avea nicio stemă oficială.
Cum comuniştii au preluat complet controlul în ţară pe 30 decembrie 1947, Armata Regală a fost transformată în Armata Poporului, şi în mod automat şi ASA. Inspirat de Armata Roşie, noul Minister al Apărării a decis să creeze o stemă pentru club, consistând dintr-o stea roşie inscripţionată „A” (simbolul Armatei Roşii), pe un disc albastru, precum şi să schimbe numele în „CSCA”.
Doi ani mai târziu, schimbarea numelui în CCA a adus cu ea şi o nouă stemă, consistând din aceeaşi stea roşie, inscripţionată „CCA”, şi înconjurată de o cunună de lauri. Omniprezentul motiv al stelei pe stemă s-a materializat şi în schimbarea numelui clubului, în Steaua, din 1961. S-a optat pentru o stemă care, cu un nou design, rămâne simbolul clubului până în ziua de azi : fondalul dungat roş-albastru, cu o stea de aur în mijloc, reprezentând tricolorul românesc. Forma stemei a fost regândită în 1974, când echipa s-a mutat pe Stadionul Ghencea.
În urma Revoluţiei române din 1989, Armata a decis să rupă orice legătură cu defunctul regim comunist, astfel încât, în 1991, CSA Steaua şi-a schimbat stema pentru ultima oară, reprezentând un vultur prezent şi pe stema Ministerului Apărării, dar şi a României. Cum în 1998 a apărut FC Steaua, clubul a adăugat două stele galbene deasupra stemei, reprezentând cele 20 de titluri de campioană a României câştigate de echipă.
2003 a fost anul ultimei schimbări a stemei, decisă de noul Consiliu de Administraţie condus de George Becali, în realitate o revenire la varianta din perioada 1974-1991, cu cele două stele prezente deasupra.
Logo CCA
CSA Steaua-Bucuresti2-1- da.png
Logo CSA
Logo vechi
Logo vechi
[modifică] Culori
În timpul primului ei sezon, 1947–48, Steaua a purtat tricouri roş-galbene, cu şorţuri albastre, pentru a simboliza culorile steagului tricolor. Începând cu sezonul următor, odată cu schimbarea identităţii Armatei Române, s-a renunţat treptat la galben, astfel încât culorile oficiale au rămas, până în ziua de astăzi, roşu şi albastru.
Steaua nu a avut niciodată un echipament standard. Cu toate acestea, cea mai folosită combinaţie de-a lungul timpului a fost tricouri roşii, şorţuri albastre şi jambiere roşii. Alte variante au inclus roşu complet, albastru complet, dar şi tricouri în dungi roş-albastre, în anii '1960 şi '1970. Alte culori au fost folosite foarte rar. Excepţii au fost finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, în care Steaua a purtat, pentru prima şi singura dată în istoria sa, un echipament alb complet, precum şi echipamentul folosit în deplasare în sezonul 1999-00 (galben şi roşu), precum şi a treia opţiune de echipament din sezonul 2005-2006 (galben şi negru).
Echipamentul folosit acasă în sezonul 2007-08, acelaşi ca şi cel din sezonul precedent, consistă din tricouri cu dungi verticale roşii şi albastre, şorţuri şi jambiere roşii, în timp ce echipamentul din deplasare este albastru-complet. Se folosesc de asemenea şi alte combinaţii ale acestor culori.
În prezent echipamentul Stelei este produs de Nike, cu care Steaua a semnat un contract în 2002, după un lung parteneriat cu Adidas. În prezent pe tricouri nu apare numele nici unui sponsor. Cu toate acestea, în 1988, Steaua a fost prima echipă de fotbal din România comunistă care a purtat pe tricou numele unei companii occidentale, anume Ford. După aceea au urmat alţi sponsori : Castrol, Philips, CBS, Bancorex (iniţial BRCE), Dialog (astăzi Orange), BCR şi RAFO.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
